duminică, 13 martie 2011

4 tipuri de familie

Am terminat ieri de citit o carte: "Inventarea Europei" de Emmanuel Todd. Autorul, pornind de la o abordare antropologică a familiei, identifică 4 structuri familiale principale în spaţiul european, şi încearcă să demonstreze cum tipurile de familie predominante într-un stat/naţiune a determinat sau influenţat reforma şi contrareforma, demarajul cultural şi alfabetizarea, industrializarea, decreştinarea şi în final îmbrăţişarea anumitor ideologii politice de către o comunitate/popor, precum şi descompunerea acestor ideologii. O carte ce conţine o mulţime de idei interesante, care, transpuse la spaţiul basarabean, ar putea explica într-un anumit mod de ce moldovenii votează masiv şi pînă în prezent cu Partidul Comuniştilor, la ceea ce şi vreau să ajung într-un final.

Astăzi însă nu voi face decît să scriu care sunt cele 4 sisteme familiale principale din Europa, mai tîrziu urmînd să scriu despre sistemele agrare, scindarea religioasă a Europei, etc. pînă la dependenţa ideologiei de familie. Totodată, aceste informaţii pot fi de ajutor şi pentru a vă cunoaşte mai bine pe sine însuşi, începînd de la a vă identifica tipul de familie în care aţi crescut pînă la a a înţelege de ce unele ideologii politice vă sunt mai apropiate sau ostile valorilor dumneavoastră. De exemplu, cartea respectivă m-a ajutat să înţeleg de ce îmi sunt mai dragi "americanii" (valorile culturale americane) decît "europenii", de ce, dacă accept că cred în Dumnezeu, mă identific mai mult ca fiind un protestant decît ortodox (sau catolic), şi cum de e posibil ca, în acelaşi timp, să fiu ataşat de 2 ideologii contrare şi opuse între ele: liberalism şi naţionalism.

Pentru a defini şi identifica cele 4 tipuri de familii, autorul notează că trebuie să examinăm valorile cele mai importante care organizează, pe de o parte, raporturile dintre părinţi şi copii, iar pe de altă parte, relaţiile dintre fraţi. Astfel, după cum el observă, valorile care organizează raporturile dintre părinţi şi copii pot fi de tip liberal sau autoritar, iar dintre fraţi de tip egalitar sau neegalitar, combinarea acestor 2 variabile dihotomice (liberalism/autoritarism şi egalitarism/neegalitarism) dînd naştere la 4 posibilităţi de tipuri de familie:

Familie nucleară egalitară - un sistem familial în care relaţiile dintre părinţi şi copii sunt de tip liberal, iar relaţiile dintre fraţi de tip egalitar.
Familia nucleară absolută - relaţia părinţi copii liberală, relaţia dintre fraţi inegalitară.
Familie sursă - relaţia părinţi copii de tip autoritar, relaţia dintre fraţi de tip neegalitar.
Familia comunitară - relaţia părinţi copii autoritară, relaţiile dintre fraţi egalitare.

Un indicator al egalitarismului sunt tradiţiile de moştenire. Acolo unde părinţii desemnează un moştenitor unic, sau utilizează testamentul, indică relaţii neegalitare între fraţi. Acolo unde, după moartea părinţilor (capului familiei) fraţii împart minuţios moştenirea între ei, indică o relaţie de egalitate dintre fraţi.

În privinţa autoritarismului, un indicator constituie conlocuirea generaţiilor. Un model autoritar al raportului dintre părinţi şi copii implică o interdependenţă crescută a generaţiilor, care nu rareori face ca copii căsătoriţi să trăiască împreună cu părinţii (2 cupluri, sau mai multe, într-o familie).

Astfel, termenul nuclear (familie nucleară) indică o familie de tip nucleu (părinţi-copii), fără de conlocuirea cu bunicii. Termenii de egalitară, comunitară indică relaţii de egalitate dintre fraţi, ce împart în comun moştenirea, iar termenii sursă, absolută, indică relaţia de inegalitate dintre fraţi.

Pentru spaţiul românesc, inclusiv Republica Moldova, tipul familial predominant se pare a fi familia nucleară egalitară, cu mici abateri.

Sursa informaţiilor pentru articol: Emmanuel Todd. Inventarea Europei. - Timişoara, editura Amarcord, 2002.
sursa imagine

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu